diminua (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIMINUÁ, diminuéz, vb. I.
Tranz. și
refl.. A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [
Pr.:
-nu-a] – Din
fr. diminuer, lat. diminuere.