diminutiva (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIMINUTIVÁ, diminutivéz, vb. I.
Tranz. (
Lingv.) A face să devină diminutiv, a forma diminutive. – Din
fr. diminutiver.diminutiva (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIMINUTIVÁ vb. tr. a deriva cu ajutorul sufixelor diminutivale. (< fr.
diminutiver)
diminutiva (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIMINUTIVÁ, diminutivéz, vb. I.
Tranz. (
Lingv.) A face să devină diminutiv, a forma diminutive. — Din
fr. diminutiver.