dicromatic - explicat in DEX

dicromatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DICROMÁTIC, -Ă, dicromatici, -ce, adj. Cu două culori. – Din fr. dichromatique.

dicromatic (Dicționar de neologisme, 1986)
DICROMÁTIC, -Ă adj. Care prezintă două culori. [< fr. dichromatique, cf. gr. dis – doi, chroma – culoare].

dicromatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DICROMÁTIC, -Ă adj. care prezintă două culori. (< fr. dichromatique)

dicromatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dicromátic (di-cro-) adj. m., pl. dicromátici; f. dicromátică, pl. dicromátice

dicromatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DICROMÁTIC, -Ă, dicromatici, -ce, adj. Cu două culori. — Din fr. dichromatique.