diatecă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIATÉCĂ, diateci, s. f. Colecție de diapozitive și de diafilme. [
Pr.:
di-a-] –
Dia[film] +
suf. -tecă.diatecă (Dicționar de neologisme, 1986)DIATÉCĂ s.f. Colecție de diapozitive și de diafilme. [Pron.
di-a-. / et. incertă].
diatecă (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIATÉCĂ s. f. colecție de diapozitive și diafilme. (< dia/pozitiv/ + -tecă)
diatecă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIATÉCĂ, diateci, s. f. Colecție de diapozitive și de diafilme. [
Pr.:
di-a-] —
Dia[film] +
suf. -tecă.