diastolic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIASTÓLIC, -Ă, diastolici, -ce, adj. Care se referă la diastolă, care aparține diastolei; care are loc în timpul diastolei. [
Pr.:
di-as-] – Din
fr. diastolique.diastolic (Dicționar de neologisme, 1986)DIASTÓLIC, -Ă adj. Referitor la diastolă. [< fr.
diastolique].
diastolic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!diastólic (di-as-to-/-a-sto-) adj. m.,
pl. diastólici; f. diastólică, pl. diastólicediastolic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIASTÓLIC, -Ă, diastolici, -ce, adj. Care se referă la diastolă, care aparține diastolei; care are loc în timpul diastolei. [
Pr.:
di-as-] — Din
fr. diastolique.