diaterman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIATERMÁN, -Ă, diatermani, -e, adj. (Despre corpuri, medii) Care lasă să treacă căldura, având o conductibilitate bună. [
Pr.:
di-a-] – Din
fr. diathermane.diaterman (Dicționar de neologisme, 1986)DIATERMÁN, -Ă adj., s.n. (Substanță) care lasă să treacă căldura. [< fr.
diathermane].
diaterman (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIATERMÁN, -Ă adj. (despre corpuri, medii) care lasă să treacă căldură; diatermic. (< fr.
diathermane)
diaterman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)diatermán (di-a-) adj. m.,
pl. diatermáni; f. diatermánă, pl. diatermánediaterman (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIATERMÁN, -Ă, diatermani, -e, adj. (Despre corpuri, medii) Care posedă o bună conductibilitate termică. [
Pr.:
di-a-] — Din
fr. diathermane.