dezumflat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZUMFLÁT1 s. n. Dezumflare. –
V. dezumfla.dezumflat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZUMFLAT2, -Ă, dezumflați, -te, adj. Care nu mai e umflat, care și-a revenit la volumul normal sau care și-a scăzut volumul. ♦
Fig. (Despre oameni sau manifestările lor) Temperat, resemnat, potolit; dezamăgit. –
V. dezumfla.dezumflat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezumflát (de-zum-/dez-um-) s. n.dezumflat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZUMFLÁT1 s. n. Dezumflare. —
V. dezumfla.dezumflat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZUMFLÁT2, -Ă, dezumflați, -te, adj. Care nu mai e umflat, care și-a revenit la volumul normal sau care și-a micșorat volumul. ♦
Fig. (Despre oameni sau manifestările lor) Temperat, resemnat, potolit; dezamăgit. —
V. dezumfla.