dezumfla - explicat in DEX

dezumfla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZUMFLÁ, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat. ◊ Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Dez- + umfla.

dezumfla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!dezumflá (a ~) (de-zum-/dez-um-) vb., ind. prez. 3 dezúmflă

dezumfla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZUMFLÁ, dezúmflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat. ◊ Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. — Pref. dez- + umfla.

dezumflà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dezumflà v. a înceta de a mai fi umflat.