dezarmare - explicat in DEX

dezarmare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZARMÁRE, dezarmări, s. f. Acțiunea de a dezarma; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate, în primul rând a armelor de distrugere în masă. – V. dezarma.

dezarmare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEZARMÁRE s.f. Acțiunea de a dezarma și rezultatul ei; renunțare la înarmare și reducere până la desființare a forțelor armate existente, inclusiv a organizațiilor militare. [< dezarma].

dezarmare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEZARMÁRE s. f. acțiunea de a dezarma; complex de măsuri prin aplicarea cărora se urmărește lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate ale statelor, inclusiv a armelor de distrugere în masă. (< dezarma)

dezarmare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!dezarmáre (de-zar-/dez-ar-) s. f., g.-d. art. dezarmắrii; pl. dezarmắri

dezarmare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dezarmare f. 1. acțiunea de a dezarma; 2. licențiarea trupelor.

dezarmare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZARMÁRE, dezarmări, s. f. Acțiunea de a dezarma; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate, în primul rând a armelor de distrugere în masă. — V. dezarma.