desuet - explicat in DEX

desuet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, din modă, necorespunzător spiritului vremii; perimat. [Pr.: -su-et] – Din fr. désuet, lat. desuetus.

desuet (Dicționar de neologisme, 1986)
DESUÉT, -Ă adj. Învechit, perimat; care nu se mai obișnuiește, nu mai corespunde spiritului vremii. [Pron. -su-et. / < lat. desuetus, cf. fr. désuet].

desuet (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DESUÉT, -Ă adj. căzut în desuetudine, care nu mai corespunde spiritului vremii; învechit, perimat; demodat. (< fr. désuet, lat. desuetus)

desuet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
desuét (-su-et) adj. m., pl. desuéți; f. desuétă, pl. desuéte

desuet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, din modă, necorespunzător spiritului vremii; perimat. [Pr.: -su-et] — Din fr. désuet, lat. desuetus.