destrămător - explicat in DEX

destrămător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESTRĂMĂTÓR, destrămătoare, s. n. Mașină folosită pentru destrămarea zdrențelor, în filatură, în industria hârtiei și a celulozei. – Destrăma + suf. -ător.

destrămător
DESTRĂMĂTÓR adj. m. v. LUP (4). (Text.; în sintagmele) Lup amestecător = mașină de destrămat și de amestecat materia primă, care formează amestecul de fibre în filaturile de lână și de vigonia. Lup bătător = mașină de lucru folosită în filaturile de bumbac, care execută destrămarea și curățarea de impurități a bumbacului desfoiat în prealabil. Lup destrămător = mașină de lucru folosită în filaturile de lână și de vigonia pentru destrămarea firelor și a țesăturilor, în vederea recuperării fibrelor și a reintroducerii lor în amestec. – [DEX '98]

destrămător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
destrămătór s. n., pl. destrămătoáre

destrămător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESTRĂMĂTÓR, destrămătoare, s. n. Mașină folosită pentru destrămarea zdrențelor, în filatură, în industria hârtiei și a celulozei. — Destrăma + suf. -ător.