desfrunzit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESFRUNZÍT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. –
V. desfrunzi.desfrunzit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESFRUNZÍT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. –
V. desfrunzi.