desfiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESFIÁT, -Ă, desfiați, -te, adj. (Despre minori) Căruia i-a fost anulată înfierea. [
Pr.:
-fi-at] –
V. desfia.desfiat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESFIÁT, -Ă, desfiați, -te, adj. (Despre minori) Căruia i-a fost anulată înfierea. [
Pr.:
-fi-at] —
V. desfia.