deroca - explicat in DEX

deroca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEROCÁ, derochéz, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. – Din fr. dérocher.

deroca (Dicționar de neologisme, 1986)
DEROCÁ vb. I. tr. A îndepărta stâncile din albia unui râu, de pe un teren. [P.i. derochéz. / cf. fr. dérocher].

deroca (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEROCÁ vb. tr. a sparge, a îndepărta stâncile subacvatice, de pe un teren etc. (< fr. dérocher)

deroca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
derocá (a ~) (a curăța de roci) vb., ind. prez. 3 derocheáză

deroca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEROCÁ, derochez, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. Din fr. dérocher.