derapare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DERAPÁRE, derapări, s. f. 1. Faptul de a derapa.
2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.
3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică. –
V. derapa.derapare (Dicționar de neologisme, 1986)DERAPÁRE s.f. Acțiunea de a derapa și rezultatul ei; derapaj. ♦ Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei. ♦ Deplasare laterală a unui avion la aterizare sau în timpul unui viraj cu înclinare laterală prea mică. [<
derapa].
derapare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)derapáre s. f.,
g.-d. art. derapắrii; pl. derapắriderapare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DERAPÁRE, derapări, s. f. 1. Faptul de
a derapa. 2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.
3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică. — V.
derapa.