deminare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DEMINÁRE,deminări, s. f. Acțiunea de a demina și rezultatul ei. – V. demina.
deminare(Dicționar de neologisme, 1986) DEMINÁREs.f. Acțiunea de a demina. [< demina].
deminare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) demináre s. f., g.-d. art. deminắrii; pl. deminắri
deminare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DEMINÁRE,deminări, s. f. Acțiunea de a demina și rezultatul ei. — V. demina.