demasculiniza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMASCULINIZÁ, demasculinizéz, vb. I.
Tranz. și
refl. A face să-și piardă sau a-și pierde caracterele de bărbat. – Din
fr. démasculiniser.demasculiniza (Dicționar de neologisme, 1986)DEMASCULINIZÁ vb. I. refl. A-și pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile de bărbat. [< fr.
démasculiniser].
demasculiniza (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEMASCULINIZÁ vb. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde caracterele, obiceiurile de bărbat; a (se) diviriliza. (< fr.
démasculiniser)
demasculiniza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*demasculinizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
demasculinizeázădemasculiniza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMASCULINIZÁ, demasculinizez, vb. I.
Tranz. și
refl. A face să-și piardă sau a-și pierde caracterele de bărbat. — Din
fr. démasculiniser.