demascare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMASCÁRE, demascări, s. f. Acțiunea de
a (se) demasca și rezultatul ei; dezvăluire, dare în vileag. –
V. demasca.demascare (Dicționar de neologisme, 1986)DEMASCÁRE s.f. Acțiunea de a demasca și rezultatul ei; dezvăluire, dare în vileag. [<
demasca].
demascare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)demascáre s. f.,
g.-d. art. demascắrii; pl. demascắridemascare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMASCÁRE, demascări, s. f. Acțiunea de
a (se) demasca și rezultatul ei; dezvăluire, dare în vileag. —
V. demasca.