delectare - explicat in DEX

delectare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DELECTÁRE, delectări, s. f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracție. – V. delecta.

delectare (Dicționar de neologisme, 1986)
DELECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) delecta și rezultatul ei; încântare; distracție; delectație. [< delecta].

delectare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
delectáre s. f., g.-d. art. delectắrii; pl. delectắri

delectare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DELECTÁRE, delectări, s. f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracție. — V. delecta.