delebil - explicat in DEX

delebil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DELÉBIL, -Ă, delebili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi șters. – Din fr. délébile.

delebil (Dicționar de neologisme, 1986)
DELEBÍL, -Ă adj. (Liv.) Care poate fi șters. [Cf. lat. delebilis, fr. délébile].

delebil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DELÉBIL, -Ă adj. care poate fi șters. (< lat. delebilis, fr. délébile)

delebil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*delébil, -ă adj. (lat. delebilis, d. delëre, a dărăma). Care se poate șterge: văpsea delebilă. Fig. Glorie delebilă. V. indelebil.

delebil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
delébil (livr.) adj. m., pl. delébili; f. delébilă, pl. delébile

delebil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DELÉBIL, -Ă, delebili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi șters. — Din fr. délébile.