defulare - explicat in DEX

defulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEFULÁRE, defulări, s. f. Acțiunea de a defula și rezultatul ei. – V. defula.

defulare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEFULÁRE s.f. Revenire în conștiință a unui fapt emoțional refulat în inconștient. [< defula, după fr. défoulement].

defulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*defuláre s. f., g.-d. art. defulắrii; pl. defulắri

defulare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEFULÁRE, defulări, s. f. Acțiunea de a defula și rezultatul ei. — V. defula.