defraudare - explicat in DEX

defraudare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEFRAUDÁRE, defraudări, s. f. Acțiunea de a defrauda și rezultatul ei; delapidare, fraudă, fraudare, frustrare. [Pr.: -fra-u-] – V. defrauda.

defraudare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEFRAUDÁRE s.f. Acțiunea de a defrauda și rezultatul ei; delapidare, fraudă, fraudare. [Pron. -fra-u-. / < defrauda].

defraudare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
defraudáre (-fra-u-) s. f., g.-d. art. defraudắrii; pl. defraudắri

defraudare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEFRAUDÁRE, defraudări, s. f. Acțiunea de a defrauda și rezultatul ei; delapidare, fraudă, fraudare. [Pr.: -fra-u-] — V. defrauda.