decroșa - explicat in DEX

decroșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECROȘÁ, decroșez, vb. I. 1. Tranz. A desprinde ceva care a fost agățat. 2. Refl. (Despre o mașină electrică) A se desprinde. 3. Refl. (Despre strate geologice) A se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi. – Din fr. décrocher.

decroșa (Dicționar de neologisme, 1986)
DECROȘÁ vb. I. 1. tr. A desprinde un obiect din cârligul în care este agățat. 2. refl. (Despre o mașină electrică) A se opri din mers, a ieși din regimul de funcționare normal. 3. (Mil.) A rupe contactul cu inamicul. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. décrocher].

decroșa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECROȘÁ vb. I. tr. a desprinde ceva care a fost agățat. II. refl. 1. (despre o mașină electrică) a se opri din mers, a ieși din regimul de funcționare. 2. (mil.) a rupe contactul cu inamicul. 3. (despre straturi geologice) a se deplasa orizontal de-a lungul unei fracturi. (< fr. décrocher)

decroșa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decroșá (a ~) (de-cro-) vb., ind. prez. 3 decroșeáză, 1 pl. decroșắm; conj. prez. 3 să decroșéze; ger. decroșấnd

decroșa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECROȘÁ, decroșez, vb. I. 1. Tranz. A desprinde ceva care a fost agățat. 2. Refl. (Despre mașini electrice) A se desprinde. 3. Refl. (Despre strate geologice) A se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi. — Din fr. décrocher.