decromare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECROMÁRE, decromări, s. f. Acțiunea de
a decroma. –
V. decroma.decromare (Dicționar de neologisme, 1986)DECROMÁRE s.f. Acțiunea de a decroma. [<
decroma].
decromare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECROMÁRE, decromări, s. f. Acțiunea de
a decroma. —
V. decroma.