decompensație(Marele dicționar de neologisme, 2000) DECOMPENSÁȚIEs. f. decompensare. (< fr. décompensation)
decompensație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) decompensáție(-ți-e) s. f., art. decompensáția (-ți-a), g.-d. art. decompensáției; pl. decompensáții, art. decompensáțiile (-ți-i-)
decompensație(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DECOMPENSÁȚIE,decompensații, s. f. Decompensare. — Din fr. décompensation.