decomanda - explicat in DEX

decomanda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECOMANDÁ, decománd, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.

decomanda (Dicționar de neologisme, 1986)
DECOMANDÁ vb. I. tr. (Rar) A contramanda, a anula (o comandă, un ordin, o invitație). [P.i. decománd. / < fr. décommander].

decomanda (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECOMANDÁ vb. tr. a contramanda, a anula (o comandă, o invitație). (< fr. décommander)

decomanda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decomandá (a ~) vb., ind. prez. 3 decomándă

decomanda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECOMANDÁ, decománd, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. — Din fr. décommander.