declinograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECLINOGRÁF, declinografe, s. n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. – Din
fr. déclinographe.declinograf (Dicționar de neologisme, 1986)DECLINOGRÁF s.n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. [< fr.
déclinographe].
declinograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECLINOGRÁF s. n. declinometru înregistrator. (< fr.
déclinographe)
declinograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)declinográf (de-cli-no-graf) s. n.,
pl. declinográfedeclinograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECLINOGRÁF, declinografe, s. n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. — Din
fr. déclinographe.