declinator - explicat in DEX

declinator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECLINATÓR, declinatoare, s. n. Busolă care servește pentru a orienta pe teren o planșetă, o hartă etc. – Din fr. déclinateur.

declinator (Dicționar de neologisme, 1986)
DECLINATÓR s.n. Busolă care servește pentru a orienta pe teren o planșetă, o hartă etc. [Cf. fr. déclinatoire].

declinator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECLINATÓR s. n. busolă pentru determinarea declinației magnetice. (< fr. déclinatoire)

declinator (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DECLINATOR (‹ fr.) s. n. (TOPOGR.) Busolă de formă dreptunghiulară pentru măsurarea unghiului de declinație magnetică. D. este folosit pentru orientarea planșetei topografice și pentru orientarea hărților, atunci când se ține cont de declinația magnetică.

declinator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
declinatór (de-cli-) s. n., pl. declinatoáre

declinator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECLINATÓR, declinatoare, s. n. Busolă dreptunghiulară pentru măsurarea unghiului de declinație magnetică. [Pl. și: (m.) declinatori] — Din fr. déclinateur.