declinometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECLINOMÉTRU, declinometre, s. n. Aparat pentru determinarea declinației magnetice. – Din
fr. déclinomètre.declinometru (Dicționar de neologisme, 1986)DECLINOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea poziției meridianului magnetic, a declinației magnetice. [< fr.
déclinomètre].
declinometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECLINOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea declinației magnetice. (< fr.
déclinomètre)
declinometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)declinométru (de-cli-, -me-tru) s. n.,
art. declinométrul; pl. declinométredeclinometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECLINOMÉTRU, declinometre, s. n. Instrument pentru determinarea declinației magnetice. — Din
fr. déclinomètre.