decalcifiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECALCIFIÉRE, decalcifieri, s. f. Acțiunea de
a (se) decalcifia și rezultatul ei.
1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților, urmată de scăderea rezistenței oaselor și de
deformări ale acestora.
2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire. [
Pr.:
-fi-e- –
Var.:
decalcificáre s. f.] –
V. decalcifia.decalcifiere (Dicționar de neologisme, 1986)DECALCIFIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) decalcifia și rezultatul ei; decalcificare. [<
decalcifia].
decalcifiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decalcifiére (-fi-e-) s. f.,
g.-d. art. decalcifiérii; pl. decalcifiéridecalcifiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECALCIFIÉRE, decalcifieri, s. f. Acțiunea de
a (se) decalcifia și rezultatul ei.
1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților, urmată de scăderea rezistenței oaselor și de deformări ale acestora.
2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire. [
Pr.:
-fi-e. — Var.:
decalcificáre s. f.] — V.
decalcifia.