debilita - explicat in DEX



debilita (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEBILITÁ, debilitez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină debil. – Din fr. débiliter, lat. debilitare.

debilita (Dicționar de neologisme, 1986)
DEBILITÁ vb. I. tr., refl. A face să devină sau a deveni debil. [Cf. fr. débiliter, lat. debilitare].

debilita (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEBILITÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni debil. (< fr. debiliter, lat. debilitare)

debilita (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
debilitá (a ~) vb., ind. prez. 3 debiliteáză

debilita (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEBILITÁ, debilitez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină debil. — Din fr. débiliter, lat. debilitare.