debarasor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEBARASÓR, -OÁRE, debarasori, -oare, s. m. și
f. Persoană care degajează mesele într-un local de consum de tacâmurile folosite, de resturile alimentare etc. – Din
fr. débarrasseur.debarasor (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEBARASÓR, -OÁRE s. m. f. cel care lucrează la debarasarea unui spațiu. (< fr.
débarrasseur)
debarasor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*debarasór s. m.,
pl. debarasóridebarasor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEBARASÓR, -OÁRE, debarasori, -oare, s. m. și
f. Persoană care degajează și curăță mesele într-un local de consum de tacâmurile folosite, de resturile alimentare etc. — Din
fr. débarasseur.