cucon(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CUCÓN s. m. v. cocon1.
cucon(Dicționaru limbii românești, 1939) cucón, V. cocon.
cucon(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cucón1 (termen de politețe) (înv.) s. m., voc. cucoáne; pl. cucóni
cucon(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cucón2 v. cocón2
cucon(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CUCÓN s. m. v. cocon1.