creator - explicat in DEX

creator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CREATÓR, -OÁRE, creatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S. m. (În concepțiile religioase) Dumnezeu. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créateur, lat. creator.

creator (Dicționar de neologisme, 1986)
CREATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care creează, întemeietor, fondator. [Cf. lat. creator, fr. créateur].

creator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CREATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care creează, care fundează ceva. II. s. m. (în concepțiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii). (< fr. créateur, lat. creator)

creator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*creatór, -oáre (ea 2 silabe) adj. și s. (lat. creátor, -óris). Care creĭază (face din nimic): Dumnezeŭ e creatoru lumiĭ. Inventator, primu ajutor: Omer e creatoru epopeiĭ, genĭŭ creator, industrie creatoare.

creator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
creatór (cre-a-) adj. m., s. m., pl. creatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. creatoáre

creator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
creator a. și m. 1. care crează; spirit creator, Creatorul; 2. inventator.

creator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CREATÓR, -OÁRE, creatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S.m.art. (Bis.) Dumnezeu. [Pr.: cre-a-] — Din fr. créateur, lat. creator.