creativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CREATÍV, -Ă, creativi, -e, adj. (
Livr.) Creator (
1). [
Pr.:
cre-a-] – Din
fr. créatif.creativ (Dicționar de neologisme, 1986)CREATÍV, -Ă adj. (
Liv.) Care se referă la acțiunea de a crea; pertinent creației; creator. [Cf. it.
creativo].
creativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)CREATÍV, -Ă adj. referitor la acțiunea de a crea; capabil de a crea. (< fr.
créatif)
creativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*creatív (
livr.)
(cre-a-) adj. m.,
pl. creatívi; f. creatívă, pl. creatívecreativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CREATÍV, -Ă, creativi, -e, adj. Creator (
1). [
Pr.:
cre-a-] — Din
fr. créatif.