cowboy (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cowboy (angl.) [pron.
cáŭboĭ] s. m., art.
cowboy-ul; pl.
cowboy, art.
cowboy-icowboy (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COWBOY, cowboy, s. m. Păzitor de vite în fermele americane (din Vestul Statelor Unite ale Americii), devenit erou de literatură și de film. [
Pr.:
cáŭboi] —
Cuv. engl.cowboy (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COW-BOY s. m. Îngrijitor de vite din fermele americane (din vestul Statelor Unite ale Americii). [
Pr.:
cáu-boi] –
Cuv. engl.cowboy (Dicționar de neologisme, 1986)COW-BOY s.m. invar. Păzitor (călare) de vaci din America de Nord. [Pron.
cáu-boi. / < engl.
cow-boy].
cowboy (Marele dicționar de neologisme, 2000)COW-BOY [CÁU-BOI]
s. m. păzitor (călare) de vite din America de Nord. (< engl.
cow-boy)