corosivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COROSIVITÁTE, s. f. Însușirea de a fi corosiv. – Din
fr. corrosiveté.corosivitate (Dicționar de neologisme, 1986)COROSIVITÁTE s.f. Însușirea de a fi corosiv. [Var.
corozivitate s.f. / cf. fr.
corrosiveté].
corosivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)COROSIVITÁTE s. f. însușirea de a fi corosiv. (< fr.
corrosivité)