cornacee - explicat in DEX

cornacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CORNACÉE, cornacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele și fructe drupe sau bace roșii sau negre; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -ce-e] – Din fr. cornacées.

cornacee (Dicționar de neologisme, 1986)
CORNACÉE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante dialipetale, având ca tip cornul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cornacées].

cornacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CORNACÉE s. f. pl. familie de plante lemnoase dialipetale: cornul, scorușul etc. (< fr. cornacées)

cornacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cornacée s. f., art. cornacéea, g.-d. art. cornacéei; pl. cornacée

cornacee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CORNACÉE, cornacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele și fructe drupe sau bace roșii sau negre; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: ce-e] — Din fr. cornacée.