coporâie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPORẤIE, coporâi, s. f. (
Reg.) Coada coasei. [
Pr.:
-râ-ie] – Din
magh. kaparó.coporâie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)coporấie, coporấi, s.f. (reg.)
1. coada coasei; toporâie, toporâște, cădărâște.
2. constelația Cefeu; coasă.
coporâie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coporấie (
reg.)
s. f.,
art. coporấia, g.-d. art. coporấii; pl. coporấicoporâie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPORẤIE, coporâi, s. f. (
Reg.) Coada coasei. — Din
magh. kaparó.