copilandră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPILÁNDRĂ, copilandre, s. f. Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență; codană. – Din
copilandru.copilandră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)copilándră s. f.,
g.-d. art. copilándrei; pl. copilándrecopilandră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPILÁNDRĂ, copilandre, s. f. Fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență; codană. — Din
copilandru.