convulsa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVULSÁ, convulsez, vb. I.
Refl. (Rar) A se convulsiona. – Din
fr. convulser.convulsa (Dicționar de neologisme, 1986)CONVULSÁ vb. I. refl. (
Liv.) A se convulsiona. [< fr.
convulser].
convulsa (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONVULSÁ vb. refl. a se convulsiona. (< fr.
convulser)
convulsa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!convulsá (a se ~) (rar)
vb. refl.,
ind. prez. 3
se convulseázăconvulsa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONVULSÁ, convulsez, vb. I.
Refl. (Rar) A se convulsiona. — Din
fr. convulser.