convex - explicat in DEX

convex (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONVÉX, -Ă, convecși, -xe, adj. Care are suprafața rotunjită și bombată, care prezintă o proeminență. – Din fr. convexe, lat. convexus.

convex (Dicționar de neologisme, 1986)
CONVÉX, -Ă adj. Curbat, bombat în afară. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. convexe, cf. lat. convexus].

convex (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONVÉX, -Ă adj. curbat, bombat în afară. (< fr. convexe, lat. convexus)

convex (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CONVÉX, -Ă (‹ fr., lat.) adj. 1. Care prezintă o proeminență. 2. (MAT.; despre un arc de curbă în raport cu un punct exterior) Ale cărui coarde sînt situate, toate, în întregime pe partea opusă punctului dat; (despre o curbă închisă) care este situată, în întregime, pe aceeași parte a oricărei tangente a sa. ◊ Mulțime c. (de puncte din plan sau din spațiu) = mulțime care are proprietatea că, o dată cu fiecare două puncte, conține întregul segment ce le unește.

convex (Dicționaru limbii românești, 1939)
*convéx, -ă adj., pl. cșĭ, xe (lat. convexus. V. vexez). Bulbucat, bombat: lentile convexe. V. concav.

convex (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
convéx adj. m., pl. convécși; f. convéxă, pl. convéxe

convex (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
convex a. curbat în afară: oglindă convexă.

convex (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONVÉX, -Ă, convecși, -xe, adj. Care are suprafața rotunjită și bombată, care prezintă o proeminență. — Din fr. convexe, lat. convexus.