convertor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVERTÓR, convertoare, s. n. Circuit electronic cu un singur tub electronic, care realizează transformarea frecvenței semnalelor incidente în radioreceptoare. – Din
engl. converter.convertor (Dicționar de neologisme, 1986)CONVERTÓR s.n. Adaptor pentru recepția undelor ultrascurte cu superheterodină normală. [< engl.
converter, germ.
Konverter].
convertor (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONVERTÓR s. n. organ al sistemelor de reglare automată sau al aparatelor ori instrumentelor de măsură electrice, care transformă datele dintr-o formă într-o altă formă de reprezentare, fără a modifica valoarea informației. (< engl.
converter)
convertor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)convertór s. n.,
pl. convertoáreconvertor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONVERTÓR, convertoare, s. n. Circuit electronic cu un singur tub electronic, care realizează transformarea frecvenței semnalelor incidente în radioreceptoare. – Din
engl. converter.