convertizor - explicat in DEX

convertizor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONVERTIZÓR, convertizoare, s. n. 1. Dispozitiv mecanic de transformare a mișcării sau a forțelor. 2. Cuptor căptușit cu materiale refractare, în care se obține oțelul topit. 3. Mașină sau grup de mașini electrice care transformă un gen de curent în altul. 4. Mașină pentru transformarea grișului în făină. – Din fr. convertisseur.

convertizor (Dicționar de neologisme, 1986)
CONVERTIZÓR s.n. 1. Dispozitiv mecanic pentru transformarea unei mișcări sau a unei forțe. 2. Cuptor pentru afinarea metalelor (mai ales pentru transformarea fontei în oțel). 3. Transformator electric simplu. 4. Mașină pentru transformarea grișului în făină. [< fr. convertisseur].

convertizor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONVERTIZÓR s. n. 1. dispozitiv mecanic pentru transformarea unei mișcări sau a unei forțe. 2. cuptor pentru operația de convertizare (1). 3. mașină destinată a transforma un curent electric. 4. mașină pentru transformarea grișului în făină. 5. (inform.) aparat pentru transformarea informațiilor de pe un suport pe altul. (< fr. convertisseur)

convertizor (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CONVERTIZOR (‹ fr.) s. n. 1. Cuptor, cel mai adesea basculant sau rotativ, în care se efectuează operația de convertizare prin suflarea gazului oxidant la suprafața sau direct în masa metalului topit. ◊ C. Bessemer = convertizor basculant, în formă de pară cu căptușeală refractară acidă, în care se elaborează oțelul din fontă nefosforoasă. ◊ C. Thomas = convertizor de construcție asemănătoare cu c. Bessemer, dar cu căptușeală bazică pentru fontă fosforoasă. 2. Mașină sau dispozitiv care transformă parametrii sau valoarea unei mărimi. ◊ C. de frecvență = sursă de curent alternativ la care tensiunea de alimentare poate fi reglată după o lege de comandă, utilizată pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone. ◊ C. rotativ = mașină electrică sau grup de mașini care schimbă felul curentului electric, tensiunea electrică, frecvența curentului electric etc. ◊ C. de cuplu = dispozitiv hidromecanic montat între motor și mecanismul antrenat, pentru a realiza o multiplicare a cuplului la puterea transmisă constantă, folosit în instalații de foraj.

convertizor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
convertizór s. n., pl. convertizoáre

convertizor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONVERTIZÓR, convertizoare, s. n. 1. Dispozitiv mecanic de transformare a mișcării sau a forțelor. 2. Cuptor în care se realizează operația de convertizare. 3. Mașină sau grup de mașini electrice care transformă un gen de curent în altul. 4. Mașină pentru transformarea grișului în făină. — Din fr. convertisseur.