convenție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVÉNȚIE, convenții, s. f. 1. Înțelegere, acord între două sau mai multe state, instituții sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective. ♦ (
Jur.) Contract; denumire dată unor tratate internaționale. ♦ (În artă) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni.
2. (La
pl.) Deprinderi
stabilite prin tradiție. [
Var.:
convențiúne s. f.] – Din
fr. convention, lat. conventio, -onis.