convecție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVÉCȚIE, convecții, s. f. 1. Mișcare ascendentă a aerului, de natură termică sau dinamică.
2. Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid. ◊
Convecția căldurii = transmiterea căldurii cu ajutorul curenților de fluid naturali sau artificiali.
Curenți de convecție = mișcare pe verticală a părtilor unui fluid, determinată de inegalitatea densităților acestor părți.
Convecție electrică = deplasare macroscopică a unui mediu încărcat cu electricitate. – Din
fr. convection.