contributiv - explicat in DEX

contributiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONTRIBUTÍV, -Ă, contributivi, -e, adj. Care se referă la contribuție. ♦ Care contribuie; contributoriu. – Din fr. contributif.

contributiv (Dicționar de neologisme, 1986)
CONTRIBUTÍV, -Ă adj. Care se referă la contribuție. ♦ Care contribuie; contributoriu. [Cf. fr. contributif].

contributiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONTRIBUTÍV, -Ă adj. referitor la o contribuție. ◊ care contribuie. (< fr. contributif)

contributiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
*contributív, -ă adj. (d. lat. contributus, contribuit, cu sufixu -iv; fr. contributif). De contribuțiune: rolurĭ contributive, parte contributivă.

contributiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
contributív (rar) adj. m., pl. contributívi; f. contributívă, pl. contributíve

contributiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONTRIBUTÍV, -Ă, contributivi, -e, adj. (Rar) Care se referă la contribuție. ♦ Care contribuie; contributoriu. — Din fr. contributif.