controla - explicat in DEX

controla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONTROLÁ, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului, a verifica. 2. A domina, a stăpâni. ♦ Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și dirija propriile gesturi și mișcări. – Din fr. contrôler.

controla (Dicționar de neologisme, 1986)
CONTROLÁ vb. I. tr. 1. A exercita un control, a supune controlului. 2. tr. A domina, a supune, a ține sub control. 3. refl. (Despre oameni) A-și stăpâni gesturile, mișcările. [< fr. contrôler].

controla (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONTROLÁ vb. I. tr. 1. a exercita un control. 2. a domina, a supune, a ține sub control; a supraveghea. II. refl. (despre oameni) a-și stăpâni mișcările, manifestările. (< fr. contrôler)

controla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
controlá (a ~) vb., ind. prez. 3 controleáză

controlà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
controlà v. l. a verifica; 2. fig. a critica.

controla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONTROLÁ, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului; a verifica. 2. A ține sub control, a domina. ♦ Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și dirija propriile gesturi și mișcări. — Din fr. contrôler.