contribui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRIBUÍ, contríbui, vb. IV.
Intranz. A-și aduce contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună; a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. – Din
fr. contribuer, lat. contribuere.contribui (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRIBUÍ vb. IV. intr. A-și da aportul (material sau moral), a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. [Pron.
-bu-i, p.i.
contríbui, 3,6
-buie. / cf. fr.
contribuer, it.
contribuire, lat.
contribuere].
contribui (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRIBUÍ vb. intr. a-și aduce contribuția morală sau materială, a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. (< fr.
contribuer, lat.
contribuere)
contribui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contribuí (a ~) vb.,
ind. prez. 3
contríbuie, imperf. 3
sg. contribuiá; conj. prez. 3
să contríbuiecontribui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRIBUÍ, contríbui, vb. IV.
Intranz. A-și aduce contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună; a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. — Din
fr. contribuer, lat. contribuere.contribuì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)contribuì v.
1. a ajuta la execuțiunea unui plan, la succesul unei întreprinderi;
2. a plăti partea sa dintr’o cheltuială comună.
contribuĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*contríbuĭ, a
-í v. intr. (lat.
con-tribúere, it.
contribuire, fr.
contribuer. V.
a-, dis- și
re-tribuĭ). Plătesc partea mea într´o cheltuĭală, într´o sarcină comună. Ĭaŭ parte la executarea unuĭ lucru:
cutremuru a contribuit la ruina țăriĭ, ploaĭa a contribuit la bogăția țăriĭ.