contravântuire - explicat in DEX

contravântuire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONTRAVÂNTUÍRE, contravântuiri, s. f. Element de construcție de forma unei grinzi cu zăbrele, având rolul de a prelua forțele orizontale (presiunea vântului, forța de frânare) care acționează asupra unei construcții. – Contra¹ + vântuire (rar, < vântui).

contravântuire (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONTRAVÂNTUÍRE s. f. element de construcție, grindă cu zăbrele, având rolul de a mări rezistența construcției la presiunea vântului, la trepidații etc. (după fr. contreventement)

contravântuire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
contravântuíre s. f., g.-d. art. contravântuírii; pl. contravântuíri

contravântuire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONTRAVÂNTUÍRE, contravântuiri, s. f. Element de construcție de forma unei grinzi cu zăbrele, având rolul de a prelua forțele orizontale (presiunea vântului, forța de frânare) care acționează asupra unei construcții. — Contra¹- + vântuire (rar, < vântui).